În școli discuțiile sociale centrale despre migrație, diversitate, religie, orientare
sexuală, dizabilitate, mediul social, recunoaștere și participare, precum și despre
normele general aplicabile și fundamentele etice comune pentru conviețuire, sunt
reflectate mai clar și mai devreme decât în aproape orice altă instituție a statului.
Prin urmare, nu suntem surprinși că dezavantajul acestor dezbateri, de exemplu
stereotipul anumitor grupuri sociale, poate fi găsit și în școli.

Nu mică ne-a fost surprinderea să aflăm din presa română un eveniment total
neadecvat la o școală din Vaihingen a. d. Enz / Kleinglattbach, în timpul orelor de
etică în clasa a V-a, scopul pedagogic al lecțiilor a dus la stereotipizarea unui
elev din România. Această știre a stârnit îngrijorări și nemulțumiri în rândul
conaționalilor dar și pe rețelele de socializare în comunitatea românească.
În acest context, în calitate de organizație-umbrelă a asociațiilor românești din
Germania, ne-am sesizat și am luat atitudine. În primul rând am luat legătura cu
domnul Consul general al Consulatului General al României la Stuttgart Dr.
Radu-Dumitru Florea, care a contactat școala și a dezbătut tematica mai sus
expusă.
Tema lecției de etică „Prejudecățile îi rănesc pe oameni fără motiv – din jurnalul
lui Luca, în vârstă de 12 ani” a făcut ca elevul să se confrunte cu întrebarea: „De
ce românii sunt luați întotdeauna drept exemplu negativ?”. O întrebare care l-a
afectat emoțional pe elev, de asemenea faptul că profesorul nu s-a deranjat să
schimbe măcar numele, a făcut ca focusul să se îndrepte tot mai mult către elev.
Subiectul a tratat „furtul” fondului clasei și declarația unui elev că, românii fiind
cunoscuți a fi hoți.
În calitate de organizație-umbrelă a asociațiilor românești din Germania, ne
întrebăm dacă profesorul nu ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă sensibilitate
și de tact pedagogic pentru tratarea acestei teme sau pur și simplu a
supraestimat abilitatea elevilor din clasa a V-a de conștientizare a realității și
maturitatea social-emoțională a acestora. Din punctul nostru de vedere,
profesorul nu a dat dovadă nici de considerație față de elev și nu a observat că
subiectul a avut un puternic impact emoțional asupra elevului. Copiii simt adesea
că sunt tratați nedrept. Impactul negativ puternic vizibil pentru elev ar fi trebuit să
fie observat de profesor, să ia atitudine față de copil și să-l reabiliteze în fața
clasei. Potrivit declarațiilor părinților și ale elevului, acest lucru nu s-a întâmplat.
Teme ca discriminarea și rasismul pot fi de asemenea discutate fără să se facă
referire la o anumită rasă sau grup de migrați. Manualele și materialele didactice
ar trebui să conțină texte neutre fără trimiteri la naționalitate, gen, afiliere
religioasă sau orientare sexuală.
Din nefericire, în calitate de organizație-umbrelă, constatăm tot mai des astfel de
cazuri. Primim din ce în ce mai multe rapoarte de cazuri similare atât de la școlile
de stat cât și de la cele private din Renania de Nord-Westfalia și Bavaria. Din
punctul nostru de vedere, acest lucru nu se datorează doar modului calitativ de
pregătire al lecțiilor, care este discutabil, ci și atitudinii personale și neglijenței
profesorilor.
Este important să nu banalizăm acest incident și să îi determinăm pe elevi să
conștientizeze diferența dintre ficțiune și realitate. Ar fi trebuit explicat faptul că,
numele și naționalitatea din text, care întâmplător s-au potrivit cu numele unor
colegi din clasă, nu reflectă realitatea textului.
Uniunea Asociațiilor Române din Germania este deschisă dialogului cu toate
instituțiile statului și se angajează în soluții eficiente și durabile. Suntem dispuși
să acționăm ca mediatori între școală și părinți, cu scopul de a elimina
neînțelegerile de ambele părți și de a întări cooperarea tuturor celor afectați.